Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu este partener în cadrul proiectului DaHar – “Dezvoltarea porturilor interioare ale Dunării”, proiect ce se derulează prin Programul de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei, axa prioritară 3 „Îmbunătăţirea accesibilităţii”, aria de intervenţie 3.3 „Îmbunătăţirea condiţiilor cadrul pentru platformele multimodale”.
Obiectivul general al proiectului este de a contribui la o mai bună integrare a navigaţiei fluviale în cadrul logisticii de transport, prin investigarea şi utilizarea potenţialelor multimodale ale porturilor şi ale zonelor portuare, în oraşele portuare de dimensiuni medii sud-europene, de-a lungul Dunării.
Proiectul reuneşte parteneri din şapte ţări riverane Dunării, după cum urmează: Primăria Dunaujvaros – Ungaria, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu – România, Primăria Galaţi – România, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime S.A. Galaţi – România, Ennshafen OÖ GmbH – Austria, Primăria din Vidin – Bulgaria, Insitutul de Logistică şi Sisteme de Producţie – Fundaţia Bay Zoltán – Ungaria, Administraţia Porturilor Publice – Slovacia, Primăria din Silistra – Bulgaria, Universitatea din Novi Sad – Serbia, Portul Novi Sad – Serbia, Via Donau – Austria, Primăria Municipiului Giurgiu – România, Vukovar City – Croaţia.
Perioada de implementare a proiectului este 01.04.2011 – 31.03.2014.
Urmând a fi finalizat în curând, proiectul DaHar – “Dezvoltarea porturilor interioare ale Dunării” şi-a asumat obiectivele în deplină rezonanţă cu trendurile de dezvoltare la nivel european şi nu numai. Activităţile realizate, ce corespund Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, sunt de asemenea în concordanţă cu ample perspective de dezvoltare regională, care pot fi realizate doar prin cooperarea mai multor parteneri din ţări la nivel european şi nu numai.
Obiectivul politicii privind transportul intermodal de bunuri este de a sprijini mişcarea eficientă a bunurilor „door to door” utilizând două sau mai multe moduri de transport, într-un lanţ integrat de transport. Fiecare mod de transport are avantajele sale, referitor la capacitate potenţială, nivelurile de siguranţă, flexibilitate, consum de energie, impact asupra mediului. Transportul intermodal permite fiecărui mod să îşi joace rolul în crearea lanţurilor de transport, ce sunt per ansamblu mai eficiente, mai ieftine şi durabile.
Împreună cu transportul feroviar şi cel maritim pe distanţe scurte, transportul fluvial poate contribui mai mult la reechilibrarea ponderii diferitelor moduri de transport, după cum este recomandat în Carta Albă privind Politica Europeană de Transport pentru 2010. În comparaţie cu alte moduri, ce se confruntă adesea cu probleme de ambuteiaje şi capacitate, transportul fluvial este caracterizat de siguranţă şi are o considerabilă capacitate neexplorată.
În cadrul proiectului, partenerii au pregătit studii care detaliază starea actuală a porturilor (State of the art studies) iar ulterior au evaluat pe rând aceste porturi, (în cadrul IWT Labs), analizând situația lor cu onestitate, identificând, în acelaşi timp, posibilităţile lor de dezvoltare. De asemenea, a fost realizată analiza SWOT a celor nouă porturi implicate în proiect (Enns – Austria, Bratislava – Slovacia, Dunaújváros – Ungaria, Vukovar – Croaţia, Novi Sad – Serbia, Lom, Silistra – Bulgaria, Giurgiu, Galați – Romania).
Faza de cercetare şi evaluare s-a încheiat prin elaborarea rapoartelor de stare (Status-quo reports), rapoarte ce oferă imagini mai detaliate cu privire la aspectele studiate. A urmat apoi planificarea strategică. În conformitate cu cei cinci piloni tematici ai proiectului, au fost elaborate cinci Master Planuri
incluzând recomandări efectuate pe baza cercetării, ce vor constitui baza strategiei integrate. Această strategie va funcţiona ca punct de referinţă pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene nerambursabile alocate pentru perioada de finanţare 2014 – 2020, în scopul dezvoltării porturilor interioare mici şi mijlocii, de-a lungul Dunării.
Portul Giurgiu, situat în zona cuprinsă între km 491 şi km 494 pe malul stâng al Dunării, este considerat unul din principalele porturi la Dunăre. Acest lucru reprezintă un avantaj major pentru transportul de mărfuri pe cale fluvială, fluviul Dunărea conferindu-i o legatură naturală cu toate porturile dunărene pâna la ieşirea în Marea Neagră.
De asemenea, fluviul Dunărea asigură portului Giurgiu legături fluviale cu cele opt ţări riverane Dunării din Europa de Est şi Centrală, iar prin Canalul Rhin-Main-Dunăre cu ţarile din Vestul Europei, cu ieşire la Marea Nordului prin Portul Rotterdam. Se asigură deci o legatură directă pe apă, între Marea Neagră, prin Portul Maritim Constanţa, şi Marea Nordului prin Portul Rotterdam, portul Giurgiu asigurând o “placă turnantă” pentru traficul destinat ţărilor balcanice şi Orientului Mijlociu.
Implementarea în portul Giurgiu a investiţiilor identificate prin intermediul proiectului DaHar – “Dezvoltarea porturilor interioare ale Dunării”, va conduce spre o optimizare, fluidizare şi ieftinire a transportului de mărfuri, containere şi persoane între ţările riverane Dunării şi culoarele de transport din România, în special cu zonele mari industriale şi agricole, va asigura conectivitatea portului cu principalele moduri de transport din România şi va contribui de asemenea la dezvoltarea modului de transport naval, prin reducerea noxelor specifice pentru cantităţi echivalente de mărfuri faţă de transportul auto pe distante lungi.
Cooperarea partenerilor de proiect nu se va încheia acum, deoarece au fost demarate pregătirile pentru proiectul DaHar II, ce va permite implementarea obiectivelor vizate de Strategia UE pentru Regiunea Dunării.
Ultima modificare: 31.03.2014 – 00:00 de către Primăria Giurgiu
