Astăzi, la Giurgiu, la placa memorială închinată trecerii în neființă a lui Hristo Botev, poetul și revoluționarul bulgar, care la 16 mai 1876 a plecat de aici, împreună cu o ceată de patrioți bulgari, pentru a declanșa revolta anti-otomană din Bulgaria, au fost depuse coroane de flori de către autoritățile bulgare și Primăria municipiului Giurgiu.
Este un moment istoric confirmat de documente: Hristo Botev și oamenii săi s-au îmbarcat pe vasul „Radetzky”, iar îmbarcarea nu s-a făcut într-un loc expus, ci cu precauție, tocmai pentru a evita ochii autorităților otomane și ai spionilor. Nu se cunoaște cu exactitate punctul din port unde s-a produs îmbarcarea, motiv pentru care placa a fost amplasată în portul actual al Giurgiului, ca loc simbolic al plecării.
Trebuie spus că portul de atunci nu arăta ca astăzi. Cheiul de piatră a fost realizat abia în 1871, fiind inaugurat în timpul domniei lui Carol I, iar zona portuară era diferit organizată. Portul oficial funcționa pe canalul de la Smârda, într-o perioadă în care infrastructura era încă rudimentară.
Îmbarcarea s-a făcut sub acoperire: armele erau ascunse în lăzi și saci, declarate drept unelte de grădinărit. Există mărturii clare că, pe lângă revoluționarii bulgari, români din Giurgiu știau despre plecare și au venit să-i conducă. Nu trebuie uitat că o parte dintre giurgiuveni erau de origine bulgară, iar solidaritatea era firească.
Evenimentul de astăzi a reunit o delegație oficială importantă din Bulgaria:
ambasadorul Radko Vlaikov, ambasadorul Bulgariei la București;reprezentanți ai Agenției de Știri Bulgare (BTA), inclusiv conducerea de la Sofia;prefectul Dragomir Draganov;primarul orașului Ruse, Pencho Milkov;alături de alți oficiali și invitați, cât și viceprimarul municipiului Giurgiu, Ionel Muscalu, care au depus coroane și flori.
Pentru Bulgaria, Giurgiu este un loc fondator: aici a funcționat Comitetul Revoluționar Bulgar, care în toamna și iarna anilor 1875–1876 a organizat întreaga acțiune revoluționară. Tot aici s-au stabilit comitetele, s-au desemnat apostolii revoluționari, s-au tipărit și răspândit ziarele revoluționare.
Printre participanți s-a aflat și Ștefan Stambolov, viitor prim-ministru al Bulgariei. Hristo Botev edita ziarele „Nova Bulgaria” și încă o publicație revoluționară „Zname”, răspândite clandestin în Bulgaria. Pașa de la Ruse a ordonat confiscarea lor la frontieră, pentru a preveni „tulburarea ordinii”.
Autoritățile române de la acea vreme, deși oficial prudente, România nefiind încă independentă, au manifestat o complicitate discretă. Ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu a închis ochii, iar anchetele trimise la Giurgiu au fost mai degrabă formale. Procurorul local îi elibera pe revoluționarii bulgari, iar statul român a jucat, deliberat, o „comedie diplomatică”, pentru a nu provoca Imperiul Otoman.
Giurgiu era, desigur, plin de spioni. Dar, în stil românesc, lucrurile s-au făcut cu inteligență, discreție și solidaritate.
De aceea, evenimentul de astăzi, de la placa memorială nu este doar un gest simbolic, ci recunoașterea unui adevăr istoric:
Giurgiu nu a fost doar un martor, ci un loc de pornire al luptei pentru libertatea Bulgariei.
Ultima modificare: 17.12.2025 – 19:58 de către Administrator
